Despre noi
Contact
PREZENTAREA FACULTĂŢII
Existenţa Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti desfăşurată de-a lungul a opt decenii şi jumătate se confundă şi se împleteşte cu cea a Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport , în structura căreia a fost din totdeauna.
Importanţa educaţiei fizice pentru pregătirea militarilor mai ales , dar şi a civililor a determinat crearea „Casei Culturii Poporului”, în 1921, sub patronajul prinţului Carol . Prin aceasta se prevedea desfăşurarea activităţii de Educaţie Fizică atât la oraşe cât şi la sate.
Popularizarea problematicii activităţii de Educaţie Fizică şi Sport s-a realizat prin revista „Izvor de energie”, înfiinţată în 1921.
Necesităţile de organizare, coordonare, conducere şi pregătire a specialiştilor, au determinat înfiinţarea în 1922 a Oficiului Naţional de Educaţie Fizică în cadrul căruia a luat fiinţă Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport.
Pentru înfiinţarea instituţiilor mai sus amintite, generalul Virgil Bădulescu a obţinut sprijinul familiei regale ( în frunte cu Ferdinand I ), a lui Dimitrie Gusti – directorul Casei Culturii Poporului şi a profesorului Vasile Pîrvan.
Proiectul de lege pentru Educaţia Fizică , elaborat de către generalul Virgil Bădulescu şi câţiva colaboratori apropiaţi acestuia, a fost aprobat de Senat în 1923 şi apoi promulgat de regele Ferdinand I, deşi activitatea începuse încă din 1922.
După înfiinţare Institutul Naţional de Educaţie Fizică primeşte sprijin din partea Ministerului de Răsboi (spaţii, terenuri şi bani), Ministerului Instrucţiunii Publice, precum şi a unor facultăţi bucureştene.
Pentru începerea activităţii Institutului Naţional de Educaţie Fizică s-a constituit un corp profesoral, din oameni de elită români şi invitaţi din Suedia, Germania, SUA, Franţa, Japonia, asigurându-se astfel o pregătire la nivel internaţional. Dintre aceştia amintim : prof. dr. Francisc Rainer, dr.Gr. T. Popa, dr. Horia Dumitrescu , prof.dr. N. Paulescu, col. dr. C. Mihăilescu, prof.dr. D. Mezincescu, conf. Dr. Radu Olinescu, col dr. I. Lascăr, prof.univ. C-tin Rădulescu - Motru, conf. Nae Ionescu, conf. Gh. Zapan, Mircea Eliade, academicianul Octav Onicescu, savantul C. Kiriţescu.
Prima promoţie de profesori de Educaţie Fizică a absolvit în 1926, iar din cadrul ei , o serie de absolvenţi aveau să devină personalităţi de referinţă în domeniu; îi amintim aici pe: C. Petre Lazăr, C. A. Botez, Virgil Roşală, Iacob Mihăilă, dr. Adrian Ionescu, dr. Traian Dumitrescu, dr. Florin Ulmeanu.
Apoi, de-a lungul timpului, în cei 85 ani de activitate neîntreruptă, au studiat, s-au format ori şi-au desăvârşit pregătirea, mari sportivi, antrenori emeriţi, manageri şi oameni de afaceri de top din diverse domenii, oameni cu funcţii de răspundere, conducători de instituţii atât în domeniul nostru cât şi în cele în care activează, adevăraţi ambasadori ai României de azi. Amintim acum doar pe câţiva dintre aceştia, cu speranţa de a nu supăra pe nimeni: Ivan Pazaichin, Nadia Comăneci, Ion Ţiriac, Iolanda Balaş, Laura Badea, Dan Grecu , Octavian Bellu, Violeta Beclea Szekelly, Cristian Ţopescu, Marius Urzică, Ionuţ Lupescu, Mihai Constantinescu, Gabriela Szabo, Marian Drăgulescu.
De-a lungul timpului Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport cunoaşte ascensiuni şi retrogradări , determinate de situaţia economică şi politică din ţară. Pornind de la început cu două secţii, civilă ( 4ani ) pentru pregătirea profesorilor de toate gradele şi militară ( 1 an ) pentru formarea ofiţerilor instructori pentru predarea Educaţiei Fizice, în cadrul Institutului Naţional de Educaţie Fizică se realizează specializări în diferite discipline practice, se organizează doctorat şi un Institut de Cercetare ştiinţifică pentru acest domeniu. O lungă perioadă de timp o parte dintre acestea au fost pe nedrept întrerupte. La pierderile în planul programelor de studii şi a duratelor lor (din 1975 facultatea devine de 3ani ) s-au adăugat şi cele provocate de pierderea sediului central, din Dealul Spirii , a stadionului (dat în folosinţă în 1926 şi modernizat continuu pe parcursul timpului), a bazei didactice de la Eforie-Nord şi schimbarea repetată a numelui.
După evenimentele din decembrie 1989, Institutul de Educaţie Fizică şi Sport revine la durata de 4 ani, redobândeşte titlul academic şi poziţia din trecut, regăsindu-se în prezent sub denumirea de „Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport”, cu sediul central în Bucureşti, strada Constantin Noica, nr. 140, sector 6.
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport este structură componentă a acestei instituţii de învăţământ superior şi dispune de locaţii proprii pentru desfăşurarea activităţilor didactice, de pregătire, de refacere şi relaxare, atât în cadrul sediului central, la Stadionul ANEFS (fost Rocar), din Bucureşti, cât şi în bazele didactice de la Eforie-Nord, Techirghiol şi munţii Parâng.
În perioada care a urmat revoluţiei române s-au făcut eforturile necesare pentru menţinerea poziţiei de structură etalon în domeniu, în condiţiile intensificării concurenţei între instituţii. Schimbările au vizat îndeosebi: oferta educaţională, specializările, formele de studii, planurile de învăţământ, programele analitice, calitatea predării-învăţării, baza materială proprie, cadrele didactice, cercetarea ştiinţifică de înalt nivel, deschiderea spre lumea academică europeană şi numai, prin colaborări, schimburi ştiinţifice şi culturale, proiecte comune. De asemenea s-au redefinit misiunea şi obiectivele Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport (FEFS), după cum urmează:
MISIUNEA FEFS OBIECTIVELE • Lărgirea ariei educaţionale şi implementarea unor programe în
• Tezaurizarea şi generalizarea experienţei acumulate de-a lungul
timpului în domeniul Educaţiei Fizice şi Sportului (EFS) ;
• Menţinerea statutului Educaţiei fizice şi a Sportului ca o
componentă importantă a întregului sistem de educaţie ;
• Asumarea responsabilităţii de for de consultanţă şi asistenţă
ştiinţifică în domeniul EFS ;
• Dezvoltarea ştiinţei Educaţiei Fizice şi Sportului ;
• Adoptarea unui design instrucţional racordat la concepţia
europeană privind educaţia şi calitatea acesteia;
• Formarea iniţială şi perfecţionarea resurselor umane din EFS ;
• Formarea specialiştilor pentru managementul timpului liber ;
• Formarea specialiştilor pentru activităţile fizice şi sportul adaptat;
• Provocarea unui impact pozitiv asupra practicanţilor exerciţiilor
fizice şi sportului, în vederea inducerii unei atitudini pozitive
privind efortul şi introducerea Educaţiei Fizice şi Sportului în
conceptul general al omului modern ;
• Preocupare pentru obţinerea şi menţinerea sănătăţii copiilor,
tinerilor, ori vârstnicilor.
• Lărgirea ariei de preocupări a tinerilor pentru formarea şi
perfecţionarea proprie, precum şi modelarea de personalităţi
puternice ;
concordanţă cu solicitările de pe piaţa muncii ;
• Modernizarea ofertelor de studii şi promovarea unui sistem de
învăţământ modern , racordat la necesităţile societăţii
româneşti, ca membră a Uniunii Europene ;
• Abilitarea resurselor umane cu înaltă calificare în direcţii care
vizează Educaţia Fizică , Sportul de performanţă, prin
contribuţia substanţială a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport;
• Ameliorarea capacităţii biomotrice a generaţiilor ;
• Creşterea şi dezvoltarea armonioasă a organismului uman ;
• Obţinerea şi menţinerea condiţiei fizice şi a capacităţii de muncă;
• Dezvoltarea calităţilor motrice ;
• Prevenirea atitudinilor / deficienţelor fizice, consecinţe ale
solicitărilor unilaterale (sportive sau profesionale) ;
• Asigurarea suportului fizic pentru practicarea diferitelor sporturi,
dar şi pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale, ori a celor
sociale;
• Aplicarea mijloacelor specifice pentru prevenire, compensare,
destindere şi agrement în vederea asigurării unei stări de
confort fizic şi psihic ;
• Lărgirea câmpului cunoaşterii ştiinţifice cu cele mai avansate
metode şi metodologii în Educaţie Fizică şi Sport de
performanţă ;
• Identificarea de noi meserii specifice domeniului şi abilitarea
forţei de muncă pentru astfel de meserii .
Diversificarea ofertei educaţionale şi elaborarea Planurilor de învăţământ în conformitate cu cerinţele Procesului Bologna şi exigenţele de calitate ale învăţământului superior, înnoirea corpului profesoral şi asigurarea disciplinelor cu titulari, înnoirea materialului bibliografic, modernizarea metodelor şi mijloacelor de predare - învăţare, corelarea activităţii cu tendinţele şi cerinţele pe plan european, organizarea studiilor pe cele trei cicluri ale sistemului „LMD” (licenţă, masterat, doctorat), acreditarea şi dezvoltarea noilor specializări şi programe de masterat, asigură forţă şi consistenţă pregătirii, recunoaştere, cunoştinţe, competenţe şi abilităţi racordate cu piaţa muncii şi solicitările potenţialilor angajatori.
Astăzi, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport are în structură patru catedre şi şcolarizează atât la nivelul licenţei – ciclul I de studii universitare, cât şi la nivelul studiilor de master- ciclul al-II-lea, cu programe acreditate, astfel :
• Specializări la nivelul licenţei :
- Educaţie fizică şi sportivă;
- Sport şi performanţă motrică;
• Programe de master :
- Ştiinţa şi tehnologiile educării motricităţii
umane ;
- Management şi marketing în structurile ,
activităţile şi evenimentele sportive;
- Performanţa în sport;
- Activităţi fizice adaptate;
- Activităţi motrice de timp liber
(cu predare în lb. franceză / engleză).
Restructurarea ofertei educaţionale, introducerea şi aplicarea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS) , a permis deschiderea mai amplă spre lumea educaţiei din ţară, din Europa şi din lume. S-a intensificat astfel colaborarea cu universităţi din ţară şi din străinătate, prin înţelegeri bilaterale sau parteneriate în cadrul unor programe comunitare / culturale.
Dintre colaborările de succes amintim pe cele cu Franţa, Italia, Spania, Danemarca, Portugalia, China.
Astăzi, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport se bucură în continuare de recunoaştere şi apreciere, reprezentată de calitatea pregătirii oferite, de cifra anuală de şcolarizare, de numărul mare de absolvenţi de top, încadraţi prin competiţiei pe primele locuri în diverse domenii, în ţară şi în străinătate.